Potrivit standardului FCI, cainii din rasa Rottweiler sunt caini cu o dispozitie de baza destul de placida, foarte devotati, ascultatori, voluntari si dornici sa lucreze. Aspectul lor este natural, rustic, fiind un caine sigur de sine, echilibrat si neinfricat. Rottweiler-ii sunt caini foarte atenti la mediul inconjurator. Cainele Rottweiler are o dorinta inerenta de a proteja casa si familia.
Ca la orice rasa de caini, potentialul agresiv al comportamentului unui Rottweiler se datoreaza proprietarilor iresponsabili, abuzului, neglijarii sau lipsei de formare si socializare. Rottweiler-ul este un caine extrem de puternic, deci cu atat mai mult nu trebuie neglijat; cunoscatorii recomanda o socializare si instruire extinsa. Un raport din 1997 legat de fatalitatile provocate de muscaturile de caine, arata ca rottweilerul este pe locul doi al raselor cele mai probabile sa atace. Dar rata muscaturilor specifice raselor nu este cunoscuta, si poate fi un factor si faptul ca proprietarii mai putin responsabili sunt atrasi de aceste rase. In urma unui studiu facut in 2008 de catre membrii clubului de Rottweiler din Germania, acestia au constatat ca in timp ce rottweilerii au o agresivitate medie fata de proprietari si alti caini, acesta este mult mai agresiv decat media fata de straini. Aceasta agresiune este corelata cu instinctele teritoriale si cele de caine de paza.
Rottweilerii au un stil natural de a aduna turmele, cu o dorinta puternica de a avea controlul, folosindu-si foarte mult abilitatea de a intimida.
Istoricul rasei
Desi o rasa versatila, folosita in ultima vreme in mai multe scopuri, rottweiler-ul este in primul rand cunoscut ca unul dintre cele mai vechi rase de turma, menit sa pazeasca turmele si marfurile, adaptabil la orice fel de conditii.
Istoria rasei dateaza inca de pe vremea Imperiului Roman. In acele timpuri, legiunea romana calatorea cu hrana sub forma de animale vii, si avea nevoie de caini care sa mane turmele. Una din rutele armatei a fost prin Wurttemberg, si printr-un mic targ numit Rottweil. Stramosii principali ai primilor rottweileri din aceasta perioada se considera a fi cainii ce manau turmele romanilor, cainii locali pe care romanii i-au intalnit pe ruta urmata de ei si cainii cu aspect molossoid proveniti din Anglia si Tarile de Jos.
Aceasta zona a devenit foarte importanta pentru piata de bovine, iar descendentii cainilor romanilor si-au dovedit utilitatea atat in manarea turmelor cat si in protejarea lor fata de talhari si animale salbatice. Se spune ca rottweilerii au fost folositi de catre macelarii care calatoreau in piete in perioada Evului Mediu pentru a pazi pungile cu bani, legate in jurul gatului lor. Cu toate astea, odata cu construirea cailor ferate, acestea au devenit princiala metoda de transportare a bunurilor in piete, iar cainii din rasa rottweiler s-au imputinat atat de mult incat prin 1900 mai exista o singura femela de rottweiler in orasul Rottweil.
In perioada primului razboi mondial s-a nascut o cerere foarte mare pentru caini de politie, ceea ce a dus la o revigorare a interesului pentru cainii din rasa rottweiler. In timpul celor doua razboaie mondiale, rottweiler-ul putea fi gasit in cele mai diverse roluri, inclusiv ca si mesageri, ambulanta si caini de paza.
Primul club de rottweiler in Germania a fost fondat in 1914 (DRK), urmat de crearea in 1915 a clubului de rottweiler a germaniei de sud (SDRK). Primul numara aproximativ 500 de rottweileri, iar al doilea in jur de 3000 de rottweileri. Cele doua cluburi au avut obiective foarte diferite , primul urmarind sa produca in special caini de lucru si mai putin sa sublinieze morfologia rottweiler-ului.
In 1935 rasa rottweiler a fost recunoscuta oficial de catre AKC (American Kennel Club), iar in 1936 rottweilerii au participat la expozitiile Crufts in Marea Britanie. La mijlocul anilor 1990 popularitatea rottweiler-ilor a atins un record, fiind cainele cel mai inregistrat din AKC.
Sanatate
Cainii din rasa Rottweiler sunt in general caini sanatosi, nu sunt predispusi la anumite boli. Dar, ca la toate rasele de talie mare, displazia de sold poate fi o problema. De aceea multe din cluburile de rottweiler au avut pentru multi ani o politica prin care toti cainii trebuiau testati. Un crescator respectabil trebuie sa faca la toti cainii sai radiografii la solduri si coate. De asemenea trebuie sa aiba certificate cum ca, cainii lor de reproducere nu au entropion au ectropion si ca au dentitia completa si corecta, cu o muscatura in foarfeca.
Ca la orice rasa, probleme ereditare apar in unele linii. In ultima vreme cancerul a devenit una din principalele cauze de deces prematur la rottweileri. Din motive necunoscute cainii din rasa rottweiler sunt mai predispusi decat alte rase sa fie infectati cu parvoviroza, o boala extrem de contagioasa si mortala pentru pui si caini tineri. Parvoviroza poate fi usor prevenita prin urmarea unei scheme de vaccinare corecta a puiului.
Daca sunt hraniti excesiv sau nu fac suficienta miscare, rottweilerii sunt predispusi la obezitate. Unele din consecintele obezitatii pentru rottweiler pot fi destul de grave, cum ar fi artrita, diabet zaharat, insuficienta cardiaca, dificultati de respiratie, probleme de reproducere, boli de piele, supraincalzire.
Rottweiler: standardul rasei
Aspect general
Rottweiler-ul este un caine de talie mijlocie spre mare, nici greu, dar nici usor, nici prea inalt pe picioare, dar nici „ogarinic”. Cu proportii armonioase, aspect „indesat” si viguros, Rottweiler-ul iti inspira forta, suplete si rezistenta.
Proportii importante
Lungimea trunchiului masurata de la punctul sternului la punctul fesei (punctul ischionului) nu trebuie sa depaseasca inaltimea la greaban cu mai mult de 15%.
Comportament si caracter
Amabil si linistit, iubitor de copii, Rottweiler-ul este foarte afectuos, ascultator, docil si munceste cu placere. Aspectul sau tradeaza o robustete naturala. Este sigur de el, greu de impresionat si se bucura de un echilibru nervos deosebit. Rottweiler-ul reactioneaza cu multa atentie fata de tot ceea ce il inconjoara.
Regiunea craniana
Craniul este de lungime medie, lat intre urechi; profilul fruntii este moderat convex. Protuberanta occipitala este bine dezvoltata, fara a fi pronuntata. Stop – bine marcat.
Regiunea faciala:
Botul este rectiliniu, cu baza lata, se subtiaza treptat ca latime dinspre inapoi spre inainte. Nu trebuie sa fie nici prea lung, dar nici prea scurt in raport cu regiunea craniana. Buzele sunt negre si bine stranse, iar comisura labiala ferma. Gingiile trebuie sa fie cat se poate de inchise la culoare.
Trufa este bine dezvoltata, intotdeauna neagra, mai degraba lata decat rotunda, cu nari relativ mari.
Maxilarele sunt puternice si late, atat cel inferior cat si cel superior.
Obrajii arcadele zigomatice sunt bine marcate.
Dentitia este puternica si completa (42 de dinti). Incisivii superiori se inchid in foarfeca peste cei inferiori.
Ochii sunt de marime mijlocie, migdalati, sunt de culoare brun inchis. Pleoapele sunt aderente la globul ocular.
Urechile: mijlocii, cazute, triunghiulare, sunt foarte departate una de cealalta si prinse sus. Indreptate spre fata, urechile sunt bine lipite de cap, dand impresia ca acesta ar fi mai lat decat este in realitate.
Gatul: este puternic, de lungime medie, musculos, cu profilul superior lejer bombat. Este uscat, fara fanoane si nici salba.
Corpul Rottweiler-ului
Spatele este drept, puternic si ferm.
Salele sunt scurte, puternice si inalte.
Crupa este lata, de lungime medie, usor rotunjita. Nu trebuie sa fie nici dreapta si nici cazuta.
Cutia toracica este spatioasa, lata si bine coborata (aproximativ 50% din inaltimea la greaban), cu un piept bine dezvoltat si coaste bine arcuite.
Abdomenul: flancurile nu sunt supte.
Coada la rottweillwe este lasata la lungime naturala (necupata), purtata orizontal, in prelungirea liniei superioare; in repaos, poate fi purtata si in jos.
Membrele
Membrele anterioare: vazute din fata, membrele anterioare sunt drepte, dar nu apropiate. Vazute din profil, antebratul este vertical.
Omoplatul face cu orizontala un unghi de aproximativ 45 de grade.
Umarul este bine amplasat si bine articulat.
Bratul este bine atasat de trunchi. Antebratul este puternic dezvoltat si bine muscularizat.
Metacarpul, usor elastic, este puternic si putin inclinat.
Labele sunt rotunde, cu degete bine stranse si arcuite; cuzinetii plantari sunt fermi, iar unghiile scurte, negre si solide.
Membrele posterioare, vazute din spate, membrele posterioare sunt drepte, dar nu apropiate. In stationare libera, articulatiile coxo- femurale, femuro-tibiale (genunchiul) si tibio-tarsiene (jaretul) formeaza unghiuri obtuze.
Pulpele sunt de lungime medie, late si foarte musculoase. Gamba, lunga, puternica, este lata din cauza musculaturii puternice; se termina printr-un jaret puternic, corect angulat, cu tendoane solide. Acesta nu trebuie sa fie prea drept.
Labele, usor mai lungi decat cele anterioare, labele au degete puternice, cambrate si bine stranse.
ALURI:
Rottweiler-ul este un trotteur. Cu aceasta alura, spatele trebuie sa ramana ferm si relativ imobil. Alura este armonioasa, puternica si degajata, cu o buna amplitudine.
Pielea
Pe cap, pielea este bine intinsa; in momentele de mare atentie ea poate sa formeze usoare riduri pe frunte.
Roba
Parul
Roba este formata din parul tector si subpar. Parul tector este de lungime medie, dur la atingere, neted si lipit de corp. Subparul nu trebuie sa depaseasca parul tector. Parul este putin mai lung pe membrele posterioare.
Culoarea
Roba este neagra, cu marcaje de foc bine delimitate, cu o nuanta brun-roscata mai aprinsa pe obraji, bot, gat, piept, pe membre, precum si deasupra si dedesubtul radacinii cozii.
Talia si greutatea
Inaltimea la greaban la masculi: in medie 61 – 68 cm; 61-62 cm – talie mica; 63-64 cm – talie mijlocie; 65-66 cm – talie mare (dorita); 67-68 cm – talie foarte mare.
Greutatea:aproximativ 50 kg.
Inaltimea la greaban la femele: in medie 56 – 63 cm; 56-57cm – talie mica; 58-59 cm – talie medie; 60-61 cm – talie mare (dorita); 62-63 cm – talie foarte mare.
Greutatea: aproximativ 42 kg.
Toate exceptiile de la caracteristicile mentionate anterior sunt considerate defecte si vor fi penalizate in functie de gravitatea lor.
Rottweiler: defecte
- – aspect general usor sau „ogarinic”, inalt pe picioare, osatura usoara, musculatura fina;
- – cap de caine de vanatoare, ingust sau usor, scurt sau lung, masiv, frunte plata (absenta stopului sau stop sters);
- – bot lung sau ascutit; nas „in vant” sau „cazut” (down face); trufa de culoare deschisa sau cu pete de culoarea carnii;
- – buze atarnande, de culoare roz sau cu placi de culoarea carnii; comisura labiala deschisa;
- – maxilar inferior ingust;
- – obraji insuficient de proeminenti;
- – muscatura in cleste;
- – urechi prinse prea jos sau grele, lungi sau flasce, purtate spre spate sau detasate de cap; cele doua urechi sunt purtate diferit;
- – ochi deschisi la culoare sau cu pleoape cazute; prea infundati in orbite; romboidali sau rotunzi;
- – gat prea lung sau mic, insuficient muscularizat; prezenta fanoanelor sau a salbei;
- – corp prea lung, prea scurt sau prea ingust;
- – spate prea lung, moale, inseuat sau „spinare de crap”;
- – crupa cazuta sau prea scurta, prea ingusta sau prea lunga;
- – cutie toracica cu coaste plate sau prea rotunjite (in butoi) sau lipsite de amploare, spre inapoi;
- – coada prinsa prea sus sau prea jos;
- – membre anterioare apropiate sau cu aplomburi incorecte; umeri drepti; coate insufficient atasate la trunchi sau departate; brat prea lung sau prea scurt sau insuficient de oblic; metacarp prea flexat sau prea drept; degete departate sau prea plate, prea arcuite sau deformate; unghii deschise la culoare;
- – coapse plate, jareti apropiati; „coate de vaca” sau indreptati spre exterior (in butoi); unghiuri articulare prea inchise sau prea deschise (obtuze); prezenta pintenilor;
- – piele ce formeaza riduri pe cap;
- – par prea moale sau prea lung, prea scurt sau ondulat; lipsa subparului;
- – marcaje de culoare defectuoase, prost delimitate sau prea extinse.
Defecte eliminatorii
- – aspect general prezentand inversarea pregnanta a caracterului sexual
- – masculi de tip feminin sau femele de tip masculin;
- – comportament fricos, sperios; frica de focul de arma; caini agresivi, exagerat de circumspecti sau dezechilibrati nervos;
- – prezinta heterocromatism, entropion sau ectropion; ochi galbeni;
- – dentitie in prognatism superior sau inferior, arcade incisive deviate; absenta unui incisiv, a unui canin, a unui premolar sau molar;
- – par evident prea lung sau ondulat intr-un mod pronuntat;
- – culoare neconforma cu negrul cu puncte de foc caracteristica Rottweiler-ului; pete albe.
- – coada: franta, in covrig, purtata cu puternica deviere laterala
N.B.: Masculii trebuie sa aiba doua testicule cu aspect normal, complet coborate in scrot.